Cercetare

Programul Național în domeniul Sănătății Reproducerii nu a mai primit finanțare din partea Ministerului Sănătății în ultimii ani.  În aceste condiții, femeile rome au fost nevoite să-și procure singure anticoncepționale, să plătească consultații în domeniul planificării familiale și să plătească intervențiile chirurgicale de montare de sterilet sau legarea trompelor.  Este nevoie de continuarea finanțării Programului Național de Sănătatea Reproducerii și de soluții realiste la nivel local care să răspundă nevoilor femeilor din medii vulnerabile, întrucât femeile rome din comunități nu își permit să achiziționeze anticoncepționale sau să plătească intervențiile chirurgicale. 
Programul Național în domeniul Sănătății Reproducerii nu a mai primit finanțare din partea Ministerului Sănătății în ultimii ani.  În aceste condiții, femeile rome au fost nevoite să-și procure singure anticoncepționale, să plătească consultații în domeniul planificării familiale și să plătească intervențiile chirurgicale de montare de sterilet sau legarea trompelor.  Este nevoie de continuarea finanțării Programului Național de Sănătatea Reproducerii și de soluții realiste la nivel local care să răspundă nevoilor femeilor din medii vulnerabile, întrucât femeile rome din comunități nu își permit să achiziționeze anticoncepționale sau să plătească intervențiile chirurgicale. 
Femeile rome din comunitățile noastre apreciază munca mediatoarelor sanitare. Mediatoarele sanitare sunt cele care știu unde să le trimită atunci când au probleme de sănătate, fac educație sanitară, le explică anumite proceduri și le informează pe femei cu privire la drepturile lor.  Cu toate acestea, numărul mediatoarelor rome este insuficient, ca să nu mai vorbim de faptul că de cele mai multe ori, acestea ajung să fie suprasolicitate din cauza altor atribuții și responsabilități peste fișa postului.
Femeile rome din comunitățile noastre apreciază munca mediatoarelor sanitare. Mediatoarele sanitare sunt cele care știu unde să le trimită atunci când au probleme de sănătate, fac educație sanitară, le explică anumite proceduri și le informează pe femei cu privire la drepturile lor.  Cu toate acestea, numărul mediatoarelor rome este insuficient, ca să nu mai vorbim de faptul că de cele mai multe ori, acestea ajung să fie suprasolicitate din cauza altor atribuții și responsabilități peste fișa postului.
Femeile rome din comunitățile noastre ne-au sesizat că atunci când merg la spital primesc un tratament diferențiat și sunt lăsate să aștepte. Rasismul instituționalizat se manifestă uneori subtil, în detalii care fac parte din realitatea cotidiană a femeilor rome în interacțiunea cu serviciile publice.
Femeile rome din comunitățile noastre ne-au sesizat că atunci când merg la spital primesc un tratament diferențiat și sunt lăsate să aștepte. Rasismul instituționalizat se manifestă uneori subtil, în detalii care fac parte din realitatea cotidiană a femeilor rome în interacțiunea cu serviciile publice.
Femeile rome din Valea Seacă, jud. Bacău ne-au povestit cât de greu este accesul lor la servicii medicale de maternitate și sănătatea reproducerii. Pentru ele, singurele servicii spitalicești sunt la distanțe mari de casă, în orașul Bacău (la 43 de km) sau Adjud (la 22 de km). Când apar urgențe medicale, cum este nașterea unui copil, ambulanțele vin greu sau nu vin deloc, așa că femeile în travaliu apelează la rude sau vecini cu mașină ca să poată naște la spital, asistate de medic.
Femeile rome din Valea Seacă, jud. Bacău ne-au povestit cât de greu este accesul lor la servicii medicale de maternitate și sănătatea reproducerii. Pentru ele, singurele servicii spitalicești sunt la distanțe mari de casă, în orașul Bacău (la 43 de km) sau Adjud (la 22 de km). Când apar urgențe medicale, cum este nașterea unui copil, ambulanțele vin greu sau nu vin deloc, așa că femeile în travaliu apelează la rude sau vecini cu mașină ca să poată naște la spital, asistate de medic.